SĂ FUGIM DE PĂCAT ȘI SĂ LUPTĂM LUPTA BUNĂ A CREDINȚEI
Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. Iar tu, om al Lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai făcut acea frumoasă mărturisire înaintea multor martori. - 1 Timotei 6:10-12
Trăim într-o lume materialistă și plină de reclame care elogiază eul și ridică păcatul la rang de rege. Răul și tot ce contravine valorilor Scripturii sunt tot mai prezente în jurul nostru. Este nevoie de bani pentru valorile false pe care le caută lumea, și ca urmare, dragostea de bani și metodele prin care se obțin, devin rădăcina relelor. Să nu ne amăgim dragii mei, împlinirea și fericirea nu le putem obține cu bani și nici prin alte mijloace, decât printr-o relație intimă și sinceră cu Domnul Isus.
Dacă facem voia Domnului și suntem unde vrea El să fim, chiar dacă economia este în declin, puținul devine mult, pentru că Domnul ne înmulțește venitul și nu ne lasă să ducem lipsă. Și până la urmă planul Domnului nu este neapărat ca toți să fim bogați și să risipim banii pe plăceri personale. Dacă ne binecuvântează cu mult peste nevoile noastre, o face ca să îi putem ajuta pe alții la rândul nostru și pentru ca Evanghelia să fie predicată la orice făptură.
Ca să luptăm lupta ce bună a credinței, trebuie să căutăm opusul a ceea ce caută cei din lume, și anume: „neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea”. Prezența acestor atribute în vieţile noastre, arată nivelul la care suntem în relația cu Domnul nostru.
Orice punem înaintea Lui Dumnezeu, devine un idol și ne face să păcătuim, și să alunecăm de pe calea dreaptă a relației cu Isus. Ceea ce căutăm în viață, arată cui slujim și ai cui suntem. Dacă urmărim să avem roada Duhului Sfânt și să împlinim ce ne cere Scriptura, luptând lupta cea bună a credinței ne vom sfârși alergarea în brațele Lui Isus. Este alegerea noastră!
DUMNEZEU NE IARTĂ CÂND NE MĂRTURISIM PĂCATELE
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire. - 1 Ioan 1:9
Pocăința face mult mai mult decât ne imaginăm pentru cel care se pocăiește de păcatele comise. Pocăința sinceră, este însoțită de tristețea după voia Lui Dumnezeu, prin care regretăm profund păcatul comis și ne dorim să nu-l mai repetăm. Acest fel de pocăință îndepărtează consecințele păcatului. Doar când regretăm sincer și-L rugăm pe Dumnezeu să ne ierte păcatul comis, oprim planul diavolului de a ne distruge și de a ne opri să împlinim chemarea pe care Domnul a pus-o peste viața noastră. Să nu uităm, că de fiecare dată când păcătuim, îi dăm dreptul diavolului să ne facă rău, până când Îi cerem sincer Domnului să ne ierte. După ce ne-am pocăit sincer, Dumnezeu nu-și va mai aminti păcatul nostru și acuzațiile contra noastră vor dispărea. Iar când dușmanul va continua să ne condamne pe baza unui păcat mărturisit, știm că minte și ne opunem lui tari în credință. Odată ce Dumnezeu ne-a iertat, diavolul nu mai are nici un drept să ne condamne, așa cum citim în Romani 8:1 „Acum dar nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Cristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.”
Păcatele nemărturisite ridică un „zid de despărțire între noi și Dumnezeu” (Isaia 59:2) împiedicându-ne să comunicăm cu El. Când Îi cerem sincer Domnului să ne ierte vina păcatului nostru, putem simți din nou prezența Lui și Îi permitem să ne poarte de grijă, să ne păzească, să ne dea puterea ungerii cu Duhul Sfânt și să ne dea favoare, atunci când avem nevoie
ISUS NE-A ELIBERAT DE LEGEA PĂCATULUI ȘI A MORȚII
Acum dar nu este nicio osândire [nici un verdict drept vinovat, nicio pedeapsă] pentru cei ce sunt în Cristos Isus [care cred în El ca Domn și Mântuitor personal], care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului. În adevăr, legea Duhului de viaţă [legea noului nostru început] în Cristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii. - Romani 8:1-2 (cu traduceri din Biblia Amplificată, între paranteze) Isus Cristos ne-a eliberat de legea păcatului și a morții; în El nu există niciun verdict vinovat și nicio pedeapsă pentru toți cei care suntem cu adevărat ai Lui. Din clipa în care Isus a devenit Domnul și Mântuitorul nostru personal, nu mai trăim conduși de natura noastră carnală, urmându-i dorințele, ci urmăm conducerea Duhului Sfânt. Jertfa Lui Isus a anulat condamnarea pe care o implică păcatul. Atâta timp cât aparținem Lui Dumnezeu, pentru că Isus ne-a spălat păcatele cu sângele Său, suntem eliberați de orice vină și de pedeapsa cu moartea pentru păcatele comise. „Legea Duhului de viaţă” care a început să funcționeze în noi ca și credincioși, prin unirea cu Cristos, ne-a eliberat de pedeapsa cu moartea care era urmarea „legii păcatului și a morții”. Noi nu suntem mântuiți prin eforturile noastre, ci prin harul Lui Dumnezeu, pe care l-am primit prin credință. Viața pe care am primit-o de când Isus a devenit Domnul nostru este veșnică, căci numai Isus este „calea, adevărul și viața” (Ioan 14:6).
ISUS A ÎMPLINIT LEGEA ȘI A ÎNVINS PĂCATUL PENTRU NOI
Căci – lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe Însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.- Romani 8:3-4 Legea primită de poporul lui Israel prin Moise nu putea să învingă păcatul, pedeapsa sau puterea lui de a înrobi omul ca urmare a slăbiciunilor naturii umane. Putem fi puternici și să învingem păcatul, numai cu ajutorul Duhului Sfânt. Numai Isus, a împlinit complet Legea, supunând și învingând păcatul, trăind într-un trup uman. Isus nu a păcătuit deloc, chiar dacă „în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi ” (Evrei/Hebrews 4:15) Cerințele Legii pot fi împlinite în noi numai prin Isus. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să nu mai trăim conform poftelor firii noastre carnale, ci să ascultăm de îndrumarea Duhului Sfânt, urmând învățăturile și poruncile Cuvântului Lui Dumnezeu.
PREȚUL PĂCATULUI COMIS ÎN MOD VOIT POATE FI MAXIM
Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi. Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. Cu cât mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul Lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului? - Evrei 10:26-29
Aceste versete, precum și cele din Evrei 6:4-6 sunt adesea înțelese greșit. Acestea nu fac referire la păcatul comis accidental, sub presiunea momentului, ci la a alege păcatul în mod conștient și voit. Pentru fiecare persoană care cunoaște adevărul și a fost odată mântuită și care totuși alege să renunțe la Isus și să se întoarcă să trăiască în păcat, atâta timp cât continuă să-L respingă pe Isus, nu mai există iertare de păcate. Pentru cei care se pocăiesc cu adevărat și se întorc din toată inima la Domnul, mântuirea este încă posibilă, dar costul slujirii celui rău, prin trăirea în păcat este foarte mare. Așa zisele „beneficii și plăceri” oferite de păcat, nu sunt nici pe departe atât de valoroase, încât să merite atâta suferință, disperare și regret, nici măcar pentru scurt timp!
Orice evreu care respingea legea lui Moise, trebuia să fie ucis cu pietre, pe baza mărturiei a doi sau trei martori. Cât de mare ar trebui să fie pedeapsa pe care ar merita-o cineva care iubește păcatul mai mult decât pe Fiul Lui Dumnezeu, se întoarce la viața păcătoasă, Îl dezonorează pe Isus și legământul încheiat prin sângele Său, Îl insultă pe Duhul Sfânt și harul Lui Dumnezeu? Trebuie să acordăm atenție constantă gândurilor, deciziilor, poftelor, cuvintelor și acțiunilor noastre. De noi depinde să rămânem în Isus și El să rămână în noi, pentru că avem libertatea de alegere. Atâta timp cât alegem să-L iubim pe Dumnezeu, să trăim în ascultare și să ne păstrăm inima curată, suntem binecuvântați și mântuirea noastră este sigură. Dacă din anumite motive L-ați părăsit pe Domnul și doriți să vă întoarceți la El, o puteți face. Isus îi iubește și îi iartă pe toți cei care Îl cer iertare cu sinceritate.
PRIN ISUS AM MURIT FAȚĂ DE PĂCAT CA SĂ TRĂIM PENTRUDUMNEZEU
Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu ca să se înmulţească harul? Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat? Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Cristos, am fost botezaţi în moartea Lui? - Romani 6:1-3
Bineînțeles că nu putem continua să trăim în păcat, iubindu-l mai mult decât Îl iubim pe Isus și să fim și curați înaintea Lui în același timp. Este uimitor faptul că unele persoane care trăiesc în păcat se consideră creștini și sunt siguri că sunt mântuiți. De ce ar vrea cineva să continue să trăiască în păcat, după ce știe că păcatul Îl supără pe Dumnezeu și îi dă putere diavolului? Cuvântul Lui Dumnezeu este adevărul și spune că după ce L-am rugat pe Isus să devină Domnul nostru „am murit față de păcat”. Aceasta înseamnă că putem păcătui tot mai puțin. Când suntem sinceri și vrem cu adevărat să nu mai păcătuim, Domnul ne ajută să ne schimbăm și să trăim pe placul Lui. În Biblie găsim adevărul despre fiecare păcat cu care ne luptăm și prin repetarea adevărului Cuvântului Lui Dumnezeu putem demola întăriturile pe care păcatul le-a ridicat în mințile noastre, ca să ne țină robi și le putem înlocui cu adevărul Lui Dumnezeu.
Ne-ar ajuta mult să ne întrebăm dacă suntem cu adevărat născuți din nou și cu adevărat morți față de păcat. Cât timp trăim în aceste trupuri continuăm să avem natura firească, dar dacă suntem cu adevărat născuți din nou, duhul nostru transformat de Duhul Sfânt ar trebui să ne conducă natura păcătoasă. Oare știm că suntem morți față de păcat? Am murit cu adevărat, prin Isus? Moartea Lui Isus Cristos pe cruce, a fost reală și este singura plată acceptată de Tatăl ceresc pentru păcatele fiecăruia dintre noi și ale întregii omeniri. Botezul „în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28:19b), este botezul în moartea Lui Isus prin care a desființat domnia păcatului peste viețile noastre și ne-a făcut cu adevărat liberi ca să putem trăi viața nouă în Isus Cristos.
PRIN ISUS AM FOST ELIBERAȚI DE SUB PUTEREA PĂCATULUI
Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului, căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat. - Romani 6:6-7
Termenul din limba greacă, „dikaióō”, folosit pentru „izbăvit”, este definit ca fiind: „făcut neprihănit, îndreptățit de Domnul, achitat de toate acuzațiile și pedeapsa pentru păcate”, conform „HELPS Word-studies”. Apostolul Pavel nu spune că creștinul este perfect, ci că păcatul nu mai are putere de stăpânire asupra sa, așa cum stăpânul unui sclav nu mai are niciun drept asupra lui, după ce acesta moare. Cu cât înțelegem mai profund acest adevăr, vom putea să greșim tot mai puțin, cedând tot mai puțin ispitei de a păcătui.
Când am fost născuți din nou duhul ne-a fost înnoit de către Duhul Sfânt, prin sămânța Cuvântului Lui Dumnezeu, dar trupul, mintea, emoțiile și voința au rămas la fel. De noi depinde să ne transformăm prin înnoirea minții, schimbându-ne modul de gândire care se conforma principiilor lumii, într-o gândire bazată pe principiile Biblice. La început n-a fost ușor să ne opunem păcatului, pentru că tiparele vechi de gândire și acțiune nu erau anulate. Pentru că nu ne putem schimba prin noi înșine, Tatăl ceresc L-a trimis Duhul Sfânt, ca să ne ajute să ne schimbăm și să fie Ajutorul, Sfătuitorul, Mângâietorul și Învățătorul nostru și ne ajută să trăim vieți victorioase.
SĂ NU UITĂM CĂ SUNTEM MORȚI FAȚĂ DE PĂCAT ȘI VII PENTRU DUMNEZEU
Fiindcă, prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat o dată pentru totdeauna, iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu. Tot aşa şi voi înşivă socotiţi-vă morţi faţă de păcat şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Cristos, Domnul nostru. Deci păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui. - Romani 6:10-12
Slăvit să fie Domnul, pentru că jertfa Lui a fost suficientă pentru plata integrală a păcatelor trecute, prezente și viitoare ale întregii omeniri. Domnul a făcut deja tot ce ținea de El pentru iertarea noastră. Odată ce înțelegem că suntem iertați, de noi depinde să știm că suntem morți față de păcat și vii pentru Cristos și ca urmare să nu mai trăim în păcat, ci pentru Dumnezeu. Noi suntem cei care alegem pentru ce ne folosim trupul și sufletul.
Dacă continuăm să trăim în păcat, vom continua să îl slujim de diavolul, dar dacă alegem să trăim pentru Domnul, conform principiilor biblice, vom aduce slavă Numelui Său cel sfânt. De noi depinde să alegem continuu să trăim curat și să producem roada bună a neprihănirii. Tot de noi depinde să nu ne lăsăm pradă ispitelor și să păcătuim, pentru că Duhul Sfânt ne dă puterea să învingem orice ispită, dacă Îl rugăm să ne ajute. Dumnezeu nu ne forțează să luăm decizia corectă, de aceea noi trebuie să alegem să nu mai lăsăm „păcatul să domnească în trupul nostru muritor”. Când ascultăm de poftele firii și le împlinim, păcatul este domn și nu Isus.
CUM TRĂIM ARATĂ CINE NE ESTE DOMN
Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii, ci daţi-vă pe voi înşivă Lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi Lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii. Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har. - Romani 6:13-14
Noi alegem pe cine slujim și pentru ce ne folosim trupurile. Dumnezeu știe totul și nu putem fi al Lui dacă trăim în ascultare de poftele firii noastre și nu de El. Cât timp suntem convinși că suntem mântuiți și iertați prin harul Lui Dumnezeu și nu prin prin faptele noastre, păcatul nu va mai stăpâni asupra noastră.
Dacă Îl iubim pe Isus din toată inima, suntem dispuși să trăim pe placul Lui și al Lui Dumnezeu Tatăl. Jertfa și suferința Lui Isus de la cruce, ne arată cât de mare este dragostea Sa pentru noi. Pe măsură ce înțelegem cât de mult ne iubește Domnul, ne umplem tot mai mult de dragostea Lui și Îl vom iubi tot mai mult. Când dragostea noastră pentru Isus crește, dorința de a păcătui scade.
Diavolul încearcă să ne facă să credem că nu vom putea să nu mai comitem anumite păcate din trecutul nostru. Dar este doar o minciună. Biblia spune că suntem eliberați de sub stăpânirea păcatului și putem alege să nu păcătuim. Chiar dacă nu am devenit perfecți și se întâmplă să greșim, dacă suntem sinceri în relația cu Isus, ne cerem repede iertare, regretăm că am păcătuit și-L rugăm pe Duhul Sfânt să ne ajute să ne schimbăm și să nu mai repetăm acel păcat. Suntem într-un proces continuu de schimbare și scopul nostru este să facem tot mai mult voia Domnului și să păcătuim tot mai puțin. Trăind în acest fel ne putem bucura tot mai mult de viața cu Isus.
A FI ROBUL LUI ISUS ESTE ADEVĂRATA LIBERTATE
Dar mulţumiri fie aduse Lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii pe care aţi primit-o. Şi prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii. - Romani 6:17-18
Robul este obligat să asculte de stăpânul lui, pentru că este în proprietatea acestuia și nu are drepturi, doar obligații. Dacă L-am ales pe Isus să fie Domnul nostru, ascultăm de El, căutăm să aflăm care este voia Lui și să o împlinim. De aceea nu mai putem continua să ascultăm de poftele firii care ne îndeamnă să păcătuim.
Ca și creștini, suntem urmașii Lui Cristos, deci trebuie să trăim în ascultare de Isus. Adevăratul stăpân este cel de care ascultăm. Doar dacă Îi dăruim Domnului toată inima, putem renunța să facem ce ne îndeamnă propria fire și să alegem să ascultăm de Duhul Sfânt, urmând conducerea Lui Isus. De ce? Pentru că, așa cum am citit mai sus, „suntem robii aceluia de care ascultăm”. Diavolul îi face pe mulți să creadă că își sunt proprii lor stăpâni și de aceea nu vor să se întoarcă la Dumnezeu. Adevărul este că omul este ori sub conducerea Lui Dumnezeu, care îi vrea binele absolut ori sub conducerea diavolului care vrea să-l distrugă pentru totdeauna. Ori Îl urmăm pe Isus și El este cu adevărat Domnul nostru, ori ascultăm de poftele firii și ne supunem dușmanului, cale de mijloc nu există.
NICI UN EFORT NU E PREA MARE CA SĂ NU PĂCĂTUIM
Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge în lupta împotriva păcatului. Evrei 12:4
În primul verset al aceluiași capitol, suntem îndemnați să înlăturăm păcatul din calea noastră, ca să nu ne ademenească să-l înfăptuim. În versetul de mai sus ni se spune că trebuie să luptăm contra păcatului cu orice preț, până îl învingem. Dumnezeu ne-a echipat cu tot ce avem nevoie pentru a lupta împotriva păcatului, dar se pare că uneori considerăm că nu putem evita să păcătuim. Dacă ne dăm seama că merită să luptăm împotriva păcatului, chiar cu costul vieții fizice, pentru a ne petrece viața veșnică în prezența Lui Dumnezeu, putem distruge fortăreața păcatului din mințile noastre și putem fi eliberați de puterea sa.
În Romani 6:11 citim că trebuie să ne considerăm „... morți față de păcat și vii pentru Dumnezeu, în Isus Cristos, Domnul nostru". Trebuie să realizăm că odată ce am decis să Îl urmăm pe Isus, am murit împreună cu Cristos, devenind morți față de păcat și am înviat împreună cu El, devenind vii pentru neprihănire. Prin reînnoirea minții noastre prin Cuvântul Lui Dumnezeu și cu ajutorul Duhului Sfânt putem alege să nu ne supunem firii noastre, ca să-i împlinim poftele, ci să urâm păcatul și să trăim curat pentru Domnul.