CÂT SUNTEM DE ÎNȚELEGĂTORI?

​Trăim timpuri în care societatea este scindată de alegerile pe care trebuie să le facem; teama de „ce va fi mâine” este tot mai prezentă și tot mai puțini au speranțe de mai bine. Fiecare dintre noi am trecut prin diferite traume de-a lungul vieții și fiecare a răspuns la acestea în felul său unic.
 
Drama prin care a trecut o persoană puternică poate fi mai mult decât ne-am putea imagina și totuși aceasta să nu se lasă dărâmată de ce i s-a întâmplat. Pe de altă parte, o persoană sensibilă, poate ajunge devastată de suferințe care pentru altcineva pot părea minore. Ce vreau să spun, este că nimeni nu a trecut prin viață, dintr-o fericire în alta. Chiar dacă persoanele optimiste găsesc ceva bun aproape în orice rău care li se întâmplă și își revin mai ușor, nici acestea nu sunt scutite de suferințe. Dumnezeu ne oferă har tuturor celor care ne încredem în El ca să putem trece prin situațiile grele. Multe suferințe din viețile noastre sunt cauzate de alte persoane, care nu vor să facă voia Lui Dumnezeu, ci aleg să trăiască în păcat și să îi rănească pe cei de lângă ei prin deciziile și faptele lor rele.
 
V-ați gândit vreodată, că atunci când cineva se poartă aspru cu noi, poate fi din cauză că trece printr-o situație dificilă, sau pentru că, altcineva i-a spus sau i-a făcut ceva rău? Fiecăruia dintre noi ni se întâmplă să nu ne comportăm cum ar trebui cu cineva, din cauză că suntem supărați sau răniți din alte cauze. Am putea tolera mai bine reacțiile dure sau faptele care ne dor și i-am ierta mai ușor pe cei care le fac, dacă ne întrebăm ce am fi făcut noi în locul lor și ne gândim că poate au probleme mai mari decât noi. Uneori este suficient să ne amintim ce știm deja despre trecutul sau situația prezentă a  persoanei respective, ca să nu-i mai judecăm atât de aspru, sau chiar să avem milă pentru ei. Nici pe noi înșine nu ne judecăm corect de fiecare dată, de ce am crede că o putem face când este vorba de altcineva? Tot ce ține de firea umană este relativ și subiectiv. Doar Dumnezeu și Cuvântul Lui sunt adevărul și tot ce ne învață este standardul pe care trebuie să îl urmăm.
 
Mintea noastră stochează tot ce ni se întâmplă, dar nu o face totdeauna cu acuratețe, ci influențat de experiențele trecute, starea emoțională și fizică în care ne aflăm, și inclusiv de dieta pe care o urmăm. Sunt foarte mulți factori care concură la starea noastră de bine. Dumnezeu ne-a creat pentru dragoste, bucurie, pace și tot ce este bun. Când trăim în frică, nemulțumire, ură, neliniște, stres și orice alte emoții negative produse de gândurile toxice, creierul nostru reacționează producând substanțe chimice nocive, care conduc la tot felul de dezechilibre care se soldează cu dureri și boli. În Romani 12:2, suntem îndemnați să ne transformăm prin înnoirea minții, prin Cuvântul Lui Dumnezeu. Noi trebuie să depunem efortul de a înlocui ceea ce am învățat trăind în lume, cu adevărul Scripturii, ca să avem o gândire sănătoasă, biblică, care să ne restaureze creierul și să facă întregul organism să funcționeze corect.
 
Chiar dacă nu putem controla ce fac cei de lângă noi, Îl putem ruga pe Domnul să ne ajute să controlăm reacția pe care o avem la ce nu ne convine sau ne face rău. Știu din proprie experiență, că atunci când încerc să mă întreb ce poate fi în spatele cuvintelor sau faptelor celor care mă ofensează sau mă rănesc, sentimentul de compasiune mă ajută să trec mai ușor peste situație și să iert. Când nu iertăm, suferința este și mai mare și poate avea efecte de lungă durată. Orice eveniment, gând, imagine sau sunet care ne reamintește ce ni s-a întâmplat, va reproduce durerea inițială și vom retrăi ce ni s-a întâmplat, întărind amintirea acestuia stocată în mintea subconștientă.
 
Domnul Isus ne-a dat cele mai perfecte și folositoare porunci și sfaturi. Orice facem contrar cuvintelor Lui, ne costă.
 

• Matei 5:44 „Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,”

 
Cu cât înțelegem mai bine acest adevăr și alegem mila, compasiunea și dragostea pentru cei care ne greșesc, în locul emoțiilor negative cu atât putem fi mai fericiți și mai plăcuți Lui Dumnezeu. Când facem contrariul nu câștigă nimeni și cei mai mari perdanți suntem noi înșine. Cine ne-a greșit, poate nici nu știe că a făcut-o, pe când noi ne-am pierdut pacea și bucuria. Când alegem să răspundem cu dragoste și le facem bine celor care ne urăsc, ne păstrăm inima curată, pe placul Domnului și avem cele mai mari șanse să schimbăm în bine relația cu acele persoane. Rugăciunea este comunicare cu Dumnezeu și când Îi spunem Domnului ce ne doare, Îi dăm Lui povara și durerea pe care o avem, ne eliberăm și facem loc păcii, iertării și dragostei „agape”, care este sursa adevăratei fericiri.
 
În Biblie sunt nenumărate exemple care ne arată că dragostea învinge ura, binele învinge răul și când facem ce ne conduce Duhul Sfânt să facem, învingem indiferent prin ce trebuie să trecem. Iată doar câteva din versetele care ne îndeamnă să alegem să facem ce este bine.
 

• Isaia 1:17 Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!

 

• 1 Tesaloniceni 5:15 Luaţi seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci căutaţi totdeauna să faceţi ce este bine atât între voi, cât şi faţă de toţi.

 

• 1 Petru 3:17 Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele decât pentru că faceţi răul!

 
Când ne facem timp să fim atenți la cei din jur, putem deveni o binecuvântare pentru ei, prin gesturi simple sau cuvintele potrivite. Isus a spus că „este mai ferice să dai decât să primești” (Faptele Apostolilor 20:35b), tocmai pentru că satisfacția de a sluji sau dărui este mai mare decât bucuria de a primi și pentru că ai ceva folositor altcuiva. Dăruirea nu înseamnă doar bani. Putem dărui din timpul nostru, cuvinte calde, încurajări, afecțiune sau ce ne arată Duhul Sfânt ca are nevoie persoana pe care vrea s-o binecuvântăm. Dacă ascultăm de îndemnul de a dărui chiar când avem puțin, Domnul ne va binecuvânta și va înmulți ce ne-a rămas. În economia Lui Dumnezeu, prima dată dăruim, și apoi primim. Când slujim altora, chiar prin gesturi mici, ne mutăm atenția de la problemele noastre la soluțiile potrivite pentru cei pe care îi ajutăm. Suntem creați să ne simțim utili și să ne ajutăm unii de alții, tocmai de aceea slujirea din toată inima este plină de satisfacții.
 
Dacă atunci când ne deranjează ceilalți participanți la trafic, alegem să ne rugăm pentru ei ca Domnul să-i ajute să fie mai atenți și să conducă mai bine, putem fi mai calmi și să ne păstrăm inimile curate. În orice situație, rugăciunea este cea mai bună soluție, prin care Îi dăm Domnului ce ne supără și primim puterea să răspundem corect, fără să păcătuim. Câmpul de misiune este peste tot unde întâlnim oameni, trebuie doar să ne uităm în jur și să-L rugăm pe Duhul Sfânt să ne arate ce putem face.
 
Dacă dorim ca Dumnezeu să ne acorde milă, și nu ce merităm, trebuie ca și noi să acordăm milă celor care ne greșesc. Să nu ne grăbim să judecăm gesturile și cuvintele care ne deranjează, pentru că s-ar putea ca noi să fi spus primii ceva nepotrivit și să fi stârnit reacția celuilalt. Când alegem să înlocuim gândul egoist „cu mine cum rămâne?” cu „ce pot face ca să fiu o binecuvântare?” viețile noastre se pot schimba în bine și ne putem bucura mai mult de fiecare zi cu Isus. Când dorim să înțelegem prin ce trec cei de lângă noi, inimile noastre devin mai sensibile față de nevoile oamenilor și de ce așteaptă Dumnezeu de la noi. Ca urmare, vom putea zâmbi mai mult și îi vom putea ajuta pe mai mulți semeni ai noștri să-și găsească bucuria și mântuirea în Isus Cristos.
 
 
Carmen Pușcaș