Dumnezeu se uită la inimile noastre. Ceea ce contează pentru El este că dorim să ne păstrăm inimile curate și să predăm Lui totul. Ascultarea ar trebui să fie rezultatul unei inimi care Îl iubește pe Dumnezeu pe deplin și nu se slujește pe sine. Pavel spunea în 1 Corinteni 13:3: „Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.”. Faptele noastre bune făcute din motive greșite nu-i fac plăcere lui Dumnezeu și nu au valoare veșnică. Relația noastră cu Domnul trebuie să se bazeze pe iubire sinceră și tot ceea ce facem ar trebui să fie rezultatul acesteia. Cuvântul ebraic original tradus „viață” în versetul de sus este „chay” și înseamnă „fericire pământească combinată (adesea) cu binecuvântarea spirituală” („Lexiconul Brown-Driver-Briggs”). Deci, atunci când Îl iubim pe Dumnezeu din toată inima, mintea și puterea noastră, putem avea o viață cu adevărat fericită, abundentă și împlinită. Țara făgăduită, acea „ţară bună şi întinsă, […] unde curge lapte şi miere”, pe care Dumnezeu a promis-o poporului Său în Exodul 3:8, pentru noi astăzi, este viața predată pe deplin Domnului, urmând călăuzirea Lui și primind toate binecuvântările Lui. Dumnezeu ne iubește atât de mult, încât dorește să ne conducă și să ne îndrume pas cu pas. Domnul vrea să participe la fiecare decizie pe care o luăm și să ne ajute să îndeplinim planul Său uimitor pentru viețile noastre. Ne-a creat într-un anumit fel, ca să fim perfecți pentru planul Său și să avem tot ce este necesar pentru a trăi o viață fericită în timp ce facem voia Lui. Planul Domnului pentru fiecare dintre noi este conceput atât de unic încât trebuie să îl urmăm tocmai pe cel pregătit special pentru noi și să nu cădem în capcana de a-i copia pe alții, pentru că vom rata bucuria și împlinirea pe care le are Tatăl ceresc pentru noi. Domnul vrea ca noi să depindem de El și să ne rugăm Lui când avem probleme. Ori de câte ori credem că suntem autosuficienți și că ne putem descurca prin propriile noastre forțe, avem probleme și ieșim din voia și planul Domnului nostru pentru viața noastră. Dar când ne începem ziua întrebându-l pe Dumnezeu ce vrea El să facem și urmăm conducerea Lui, avem mai multă bucurie și pace. De câte ori nu ne-am planificat ziua fără să-L căutăm pe Domnul, și am sfârșit prin a face foarte puțin din ce ne-am planificat? Viața este plină de întreruperi neplanificate și pentru că suntem afectați de acțiunile celorlalți, putem ajunge să fim frustrați, nemulțumiți de noi înșine și triști. Din fericire, Dumnezeu știe și ce noi nu știm și dacă îl chemăm și avem încredere în îndrumarea Lui, putem realiza mai mult, ne păstrăm pacea și putem fi mai fericiți. Când ne naștem din nou, suntem bebeluși în Cristos și trebuie să creștem și să ne maturizăm spiritual. Dumnezeu ne iubește suficient de mult încât să ne împiedice să începem să lucrăm în „via Lui” înainte de a fi gata să facem față succeselor și insucceselor care survin din interacțiunea cu oamenii și cu realitatea spirituală. Este nevoie de timp pentru ca asta să se întâmple. Trebuie să fim transformați, reînnoindu-ne mințile cu Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a schimba felul în care gândim, privim viața și luăm decizii pe placul lui Dumnezeu. Toate acestea cer timp. Cu cât petrecem mai mult timp cu Domnul nostru, studiind și meditând la Cuvântul Său și schimbându-ne caracterul pentru a semăna mai mult cu Isus, cu atât mai repede vom fi gata să facem ceea ce ne-a chemat Dumnezeu să facem. Atunci când Dumnezeu este totul pentru noi, suntem în cel mai bun loc în care putem fi vreodată. Dumnezeu nu este egoist când ne cere să-L iubim, dimpotrivă, este în interesul nostru să o facem. Când Îl iubim pe Dumnezeu, vrem să Îi facem pe plac, ne pasă ce Îi place sau nu, și începem să dorim aceleași lucruri ca și Domnul. Iubim oamenii mai mult și ne dorim să fie mântuiți și întreaga noastră perspectivă despre viață se schimbă. Și pentru a fi așa cum dorește Dumnezeu să fim, trebuie să facem ceea ce spun versetele următoare.
Și pe urmă trebuie să facem mai mult de atât, devenind jertfe vii pe altarul Domnului.
Să ne răstignim trupul și să devenim o jertfă vie, sfântă și plăcută Lui Dumnezeu este imposibil prin puterea noastră. Trupurile noastre sunt natura noastră păcătoasă care se opune duhului nostru născut din nou. Și pentru că trăim în trupuri omenești, este mai ușor să urmăm dorințele firii decât călăuzirea Duhului Sfânt, care a devenit una cu duhul nostru de când ne-am născut din nou. Nu este ușor să ne schimbăm și să încetăm să trăim cum trăiam în trecut, dar cu cât ne dorim mai mult să o facem și Îi cerem lui Dumnezeu să ne ajute, este posibil, slavă Domnului! Isus a spus:
Chiar dacă cuvintele Domnului sună aspre, pierderea vieții noastre de dragul Lui este cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla vreodată. Este minunat să-l lăsăm pe Dumnezeul nostru, care știe și poate totul, să ne conducă și să ne ghideze pașii pentru că ia povara de pe umerii noștri. Singura grijă pe care ar trebui să o avem este să Îi facem pe plac, ascultând și supunându-ne la ce ne spune să facem sau să nu facem. Trăind o viață predată, avem mult mai multă bucurie și pace și suntem binecuvântați cu viața din belșug pe care o dorește Isus pentru fiecare dintre noi! Aleluia, mulțumim Doamne! Carmen Pușcaș
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
AutoriDe-a lungul deceniilor vieții de credință, ambii autori ai articolelor și blog-urilor de pe acest site, am studiat Scriptura și am căutat să creștem tot mai mult pe calea Domnului Isus. Arhiva
October 2024
|